Tehnica de relaxare

Poți asculta aici exercițiul de relaxare:

Problemele emoționale nu pot fi rezolvate doar prin înțelegere

Parte din energia emoțională care se exprimă în prezent este în realitate energie emoțională reprimată în trecut, care este doar declanșată de situații actuale. Aceasta energie emoțională nu este cauzată de interpretări mentale, și nu poate fi eliberată prin înțelegere.

Modul de eliberare de energia emoțională „stocată” în corp este de a o simți în mod direct, de a-i acorda atenție neutră, până când această energie se liniștește de la sine.

Trăirea emoțiilor judecate ca inacceptabile sau inconfortabile este inconștient evitată de mecanismele de apărare dezvoltate în copilărie, când nu eram capabili să gestionăm stările dificile, să le facem față în mod direct, încât ele să se poată disipa complet. Pedepsirea de către părinți a exprimărilor emoționale crează și mai multă rezistență la a le trăi, a le simți la vârsta adultă.

Focusarea pe „soluția” la problemele emoționale le perpetuează

Emoția vine ca o energie ce te îndeamnă spre acțiunea de a rezolva o problemă. Acțiunea pare să urmărească rezolvarea problemei.

Dar

Atenția focusată pe „soluție” (compensarea problemei) confirmă convingerea că problema este reală!

„Cum să scap de sentimentul de insuficiență” presupune că insuficiența este reală.

Sentimentul de insuficiență, deficiență, inferioritate, neajutorare, („sunt incapabil, slab, bun de nimic”) este doar un gând care apare odată cu o senzație în corp.

Senzația este luată pe post de confirmare a veridicității gândului!

În plus, acțiunea spre compensarea lipsei confirmă de fapt presupusa lipsă.

Soluția reală este doar să lași senzația să treacă, pentru că în realitate nu există golul interior, e doar (1) o senzație condiționată care apare alăturată de (2) un gând sau o imagine mentală: „nu știu” sau „nu pot”.

Prima parte sunt gândurile negative, de respingere, a doua parte sunt senzațiile corporale care sunt la rândul lor judecate ca fiind neplăcute (tot de niște gânduri sau interpretari mai subtile).

Acest cerc vicios (gânduri > senzații > gânduri  de respingere > senzații suplimentare > etc.) crează blocajul, suferința:

Împotrivirea mentală (dată de identificarea cu un fenomen trecător care începe să se schimbe) > senzație de epuizare, pierdere de energie > etichetarea senzației ca neplăcute > împotrivire mentală („nu vreau să simt”, „cum să îmi schimb starea”) > senzație de epuizare > șamd. 

Toate aceste judecăți sau împotriviri mentale, aceste gânduri de respingere sunt cauza suferinței subiective.

Împotrivirea este cauza suferinței!

De fapt, împotrivirea ESTE suferința.

Perspectiva observării neutre

Perspectiva observării neutre te poate ajuta când te confrunți cu stări emoționale intense prin detașarea de gânduri și senzații, cu scopul de a îndepărta rezistența, împotrivirea la a le experimenta.

Dacă nu există împotrivire în tine, mai există suferință? (Ține minte: tu ești observarea neîntreruptă, nu vreun gând sau vreo senzație trecătoare).

Dar când conștiența, observarea se atașează de o imagine mentală, această identificare cu un obiect observat (care ca orice obiect/fenomen este temporar) crează frica de pierdere, de unde se naște și reacția de împotrivire.

Greșeala deci, este identificarea cu un obiect trecător, în loc să rămânem în identitatea noastră reală: observarea neîntreruptă, neschimbată.

Atenție: nu vorbesc despre pasivitate (lipsa acțiunii), ci de identitatea corectă (înțelegerea că nimic nu poate să te schimbe sau să te pună în pericol dacă alegi postura conștienței curate, neatașate de vreun rezultat trecător).

Din această postură acțiunea este mult mai ușoară, naturală, blândă.

– Păi dacă nu putem fi schimbați (îmbunătățiți) de rezultat, asta nu înseamnă că nu mai are niciun rost să acționăm, să ajutăm, să contribuim?  Nu este asta pasivitate, indiferență?

– Nu, deoarece conștientizarea sinelui ca observare nu anulează acțiunea, doar schimbă motivul din spatele ei. 

In loc să acționăm din lăcomie, competiția pentru superioritate, sau frica de a pierde, vom acționa doar din plăcerea de a experimenta (conexiunea, intimitatea), curiozitatea de a cunoaște (adevărul), dragul de a oferi (iubirea).