Tu ești cauza tuturor ‘problemelor’ tale.
Asumă-ți 100% din situația ta actuală și te vei simți liber.
Senzația de libertate este consecința asumării complete a responsabilității pt propria viață.
Desigur înseamnă renunțarea la rolul de victimă pe care l-am jucat prea mult timp. (Renunțarea la falsitate, ipocrizie, duplicitate și minciuni.)
Renunțarea la rolul de victimă vine și cu realizarea dureroasă că ne-am comportat incorect și că nu suntem așa inocenți, maturi sau serioși.
De fapt am fost chiar meschini, imaturi și superficiali în modul în care am luat unele decizii legate de oameni și de drumul în viață. Cum vrei să fii de acum înainte? Deciziile tale vor arăta cine vrei să fii.
Încetează să mai dai vina pe alții pentru deciziile tale superficiale, imature și meschine. Recunoaște că ai greșit și mergi mai departe, acceptând lecția pe care viața tocmai ți-a oferit-o.
Ai două opțiuni în acest moment:
Prima opțiune este recunoașterea adevărului, renunțarea la victimizare și reproșuri, și asumarea responsabilității pentru deciziile care au dus la situația în care te aflii. Onestitatea cu sine va fi dureroasă din cauza prăbușirii imaginii de victimă superioră moral cu care te-ai identificat (ego-ul). E important să-ți asumi această suferință, care apare pentru că ai fugit multă vreme de realitate, alegând să te refugiezi în iluziile de superioritate morală. Realitatea (dureroasă pentru ego) este opusă: te-ai comportat incorect față de tine și de ceilalți, si nu ești cu nimic mai bun decăt oricare alt om.
A doua opțiune este să refuzi maturizarea (prin asumarea responsabilității), și să insiști să fugi de realitate. Alungarea din câmpul conștienței a deciziilor proprii care au dus la situația actuală îți permite să îți păstrezi imaginea de victimă, însă te face incapabil să faci ceva ca să schimbi situația, și astfel îți perpetuezi suferința.
Deciziile inconștiente nu pot fi schimbate. Singura ta putere constă în deciziile pe care le iei conștient. Reducându-ți nivelul de conștientă ca să îți păstrezi imaginea îți reduci din putere, și astfel te vei simți tot mai neajutorat și mai slab. Și ai perfectă dreptate, așa și ești. Asta e consecința deciziei de a-ți apăra iluziile, de a-ți apăra ego-ul alungând în inconștient orice dovezi ale incorectitudinii tale – atunci când fix acele dovezi te pot ajuta să îți dai seama unde greșești. Consecințele acestei alegeri vor fi o conștiință încărcată, confuzie și anxietatea.
Tu ești cauza tuturor ‘problemelor’ tale.
Problemele tale nu sunt ‘probleme de rezolvat’ ci de fapt sunt confuzii de clarificat. Ceea ce numești tu o problemă este doar o lipsă de conștientizare. Asumarea completă a responsabilității pentru situația prezentă îți va oferi în timp conștientizările de care ai nevoie ca să înțelegi unde greșești. Asta ar suna cam așa: „Avand în vedere ca eu m-am adus în situația asta, ce anume am facut, ce decizii am luat ca să ajung aici?”
„Cum pot să îmi rezolv problemele financiare?” devine astfel:
„Ce decizii inconștiente (automate) am luat ca să ajung în acest impas financiar?”
„De ce m-a înșelat partenerul?” devine:
„Cum am contribuit prin deciziile inconștiente din trecut la situația în care partenerul pe care l-am ales nu dorește să discutăm onest despre exclusivitate?”
„Cum îmi controlez stările depresive?” devine:
„Cum m-am trădat în trecut prin decizii care erau în contradicție cu conștiința și sensibilitatea mea, încat să mă devitalizez și să mă afund tot mai mult în scopuri superficiale și iluzii de superioritate?”
Iată câteva adevăruri inconfortabile care pot să îți rănească imaginea de care te-ai atașat (ego-ul), dar care îți vor crește nivelul de conștiență (și implicit puterea de a-ți schimba viața):
- „Încrederea scazută în mine” este de fapt încrederea scazută în minciunile pe care le spun despre mine.
Dacă încrederea în sine e scazută, înseamnă că NU e bazată pe ceva real (ci pe poveștile frumoase cu care îmi decorez imaginea de sine).
Încrederea în sine REALĂ e doar consecința conștientizării, acceptării și asumării propriilor LIMITE.
Asta înseamnă să renunț la imaginea de om atotputernic și să ma pun la locul meu, acolo unde simt că sunt de fapt (smerenie). - Un om care nu e interesat de sinceritatea mea nu e interesat de mine.
- Respect un om cand îi respect dreptul de a mă refuza. Asta fac acceptând refuzul fără să mai insist când văd că celălalt nu vrea ce vreau eu. Vreau să fiu un stăpân sau un partener egal?
- Eșecul este doar expresia așteptărilor nerealiste. Cand îmi ajustez așteptările la realitate îmi dau seama că s-a întâmplat exact ce trebuia să se întâmple.
- Durerea emoțională este șocul prăbușirii iluziilor de importanță în fața realității dezvăluite (realitate care îmi arată limitele mele, de a căror conștientizare am fugit multă vreme).
- Anxietatea apare când pretind că sunt superior (puternic, în control) și simt că sunt inferior (slab, fără control).
Ce alegi? Iluzii de perfecțiune și superioritate sau puterea de a-ți schimba viața recunoscând că ai greșit?
Decizia, precum și consecințele ei, îți aparțin.